Jurământ iubirii
Jur credinţă dragostei curate,
Singura avere pe Pământ!
Şi-am un dor adânc de libertate,
Ce mă face pururi să mai cânt.
Îmi amintesc de ani de suferinţă,
De tineri,ce stăteau cu pieptul gol;
Să-nfrunte-au vrut,cu toată străduinţa
Pe ,,neânvinsul” ţării dictator!
Când August mă anunţă fără rime
Că vine toamna iarăşi peste noi,
Vreau să dau glas cuvintelor sublime,
Pentru ai libertăţii dragi eroi.
Că n-am aflat pe lume nici-o fată
Din câte calea vieţii mi-au călcat,
Să-mi ofere-o dragoste curată.
Iubirea niciodată nu-i păcat!
Dar într-o zi,când sfeşnicul se stinge,
Când steaua încetează-n mersul ei,
E timpul să-mi ofer viaţa-ntreagă
Ca stea,veghind la căpătâiul dragostei.
În zi de Mai,cu cer senin şi soare,
În calea mea din nou ai răsărit
O,zână,a iubirii născătoare
Când ai venit,şi dulce mi-ai zâmbit.
De-atunci cred în iubire nesfârşită,
Că nu-i mai mândru Soare-n cerul sfânt
Ca dragotea din sânul zânei mele,
Ce-mi încălzeşte sufletul oricând!
-
Comentarii
Trimiteți un comentariu